Al-Qalam

القلم

Pana52 verseteMeccană

بِسْمِ ٱللَّهِ ٱلرَّحْمَٰنِ ٱلرَّحِيمِ

نٓۚ وَٱلۡقَلَمِ وَمَا يَسۡطُرُونَ﴿١

1Nun[1]. Pe calem și pe ceea ce ei [Îngerii] scriu [faptele oamenilor]!

مَآ أَنتَ بِنِعۡمَةِ رَبِّكَ بِمَجۡنُونٖ﴿٢

2Tu nu ești [o, Mohammed], prin Mila Domnului tău, smintit!

وَإِنَّ لَكَ لَأَجۡرًا غَيۡرَ مَمۡنُونٖ﴿٣

3Și, cu adevărat, tu vei avea parte de o răsplată neîntreruptă!

وَإِنَّكَ لَعَلَىٰ خُلُقٍ عَظِيمٖ﴿٤

4Și, cu adevărat, tu ai o fire minunată!

فَسَتُبۡصِرُ وَيُبۡصِرُونَ﴿٥

5Vei vedea tu și vor vedea și ei

بِأَييِّكُمُ ٱلۡمَفۡتُونُ﴿٦

6Cine dintre voi este smintit [afectat de diavol].

إِنَّ رَبَّكَ هُوَ أَعۡلَمُ بِمَن ضَلَّ عَن سَبِيلِهِۦ وَهُوَ أَعۡلَمُ بِٱلۡمُهۡتَدِينَ﴿٧

7Cu adevărat, Domnul tău Știe mai bine cine a rătăcit de la drumul Său și El îi Cunoaște mai bine pe cei care sunt bine călăuziți.

فَلَا تُطِعِ ٱلۡمُكَذِّبِينَ﴿٨

8Deci, nu da ascultare celor ce socot minciună [semnele Noastre]!

وَدُّواْ لَوۡ تُدۡهِنُ فَيُدۡهِنُونَ﴿٩

9Ei ar dori ca tu să fii binevoitor [să-ți compromiți religia] și să fie și ei binevoitori.

وَلَا تُطِعۡ كُلَّ حَلَّافٖ مَّهِينٍ﴿١٠

10Nu da ascultare celui care jură încontinuu și este vrednic de dispreț,

هَمَّازٖ مَّشَّآءِۭ بِنَمِيمٖ﴿١١

11Defăimător, care umblă cu clevetiri,

مَّنَّاعٖ لِّلۡخَيۡرِ مُعۡتَدٍ أَثِيمٍ﴿١٢

12Care împiedică binele, este nelegiuit, păcătos,

عُتُلِّۭ بَعۡدَ ذَٰلِكَ زَنِيمٍ﴿١٣

13Crud, și, după toate acestea, și bastard[2],

أَن كَانَ ذَا مَالٖ وَبَنِينَ﴿١٤

14Pentru că el are avere și copii!

إِذَا تُتۡلَىٰ عَلَيۡهِ ءَايَٰتُنَا قَالَ أَسَٰطِيرُ ٱلۡأَوَّلِينَ﴿١٥

15Când i se recită lui Versetele Noastre, el spune: „Basme ale celor de demult!”

سَنَسِمُهُۥ عَلَى ٱلۡخُرۡطُومِ﴿١٦

16Noi îi vom face lui un semn pe nas![3]

إِنَّا بَلَوۡنَٰهُمۡ كَمَا بَلَوۡنَآ أَصۡحَٰبَ ٱلۡجَنَّةِ إِذۡ أَقۡسَمُواْ لَيَصۡرِمُنَّهَا مُصۡبِحِينَ﴿١٧

17Noi i-am încercat pe ei, așa cum i-am încercat pe stăpânii grădinii, când au jurat să adune roadele din ea dimineața,

وَلَا يَسۡتَثۡنُونَ﴿١٨

18Dar fără să lase nimic necules[4],

فَطَافَ عَلَيۡهَا طَآئِفٞ مِّن رَّبِّكَ وَهُمۡ نَآئِمُونَ﴿١٩

19Și s-a abătut peste ea o nenorocire de la Domnul tău, în vreme ce ei dormeau,

فَأَصۡبَحَتۡ كَٱلصَّرِيمِ﴿٢٠

20Iar dimineața era asemenea unui ogor cules.

فَتَنَادَوۡاْ مُصۡبِحِينَ﴿٢١

21Și dimineața s-au strigat ei unii pe alții.

أَنِ ٱغۡدُواْ عَلَىٰ حَرۡثِكُمۡ إِن كُنتُمۡ صَٰرِمِينَ﴿٢٢

22[Spunând:] „Purcedeți devreme la ogoarele voastre, ca să culegeți [roadele]!"

فَٱنطَلَقُواْ وَهُمۡ يَتَخَٰفَتُونَ﴿٢٣

23Și au purces ei, zicându-și unul altuia mai mult în șoaptă:

أَن لَّا يَدۡخُلَنَّهَا ٱلۡيَوۡمَ عَلَيۡكُم مِّسۡكِينٞ﴿٢٤

24„Să nu intre astăzi peste voi, în ea, niciun sărman!”

وَغَدَوۡاْ عَلَىٰ حَرۡدٖ قَٰدِرِينَ﴿٢٥

25Și au purces devreme, hotărâți să-i oprească, închipuindu-și că vor fi în stare de aceasta[5],

فَلَمَّا رَأَوۡهَا قَالُوٓاْ إِنَّا لَضَآلُّونَ﴿٢٦

26Dar când au văzut-o, au spus ei: „Noi suntem cu adevărat rătăciți,

بَلۡ نَحۡنُ مَحۡرُومُونَ﴿٢٧

27Sau, mai degrabă, noi suntem lipsiți [de roadele noastre]!”

قَالَ أَوۡسَطُهُمۡ أَلَمۡ أَقُل لَّكُمۡ لَوۡلَا تُسَبِّحُونَ﴿٢٨

28A spus cel mai drept dintre ei: „Oare nu v-am spus eu să aduceți Mărire [lui Allah]?”[6]

قَالُواْ سُبۡحَٰنَ رَبِّنَآ إِنَّا كُنَّا ظَٰلِمِينَ﴿٢٩

29Au spus ei: „Mărire Domnului nostru! Noi am fost nedrepți!”

فَأَقۡبَلَ بَعۡضُهُمۡ عَلَىٰ بَعۡضٖ يَتَلَٰوَمُونَ﴿٣٠

30Și s-au îndreptat unul către altul, aducându-și mustrări.

قَالُواْ يَٰوَيۡلَنَآ إِنَّا كُنَّا طَٰغِينَ﴿٣١

31Și au spus ei: „Vai de noi! Noi am fost nelegiuiți!

عَسَىٰ رَبُّنَآ أَن يُبۡدِلَنَا خَيۡرٗا مِّنۡهَآ إِنَّآ إِلَىٰ رَبِّنَا رَٰغِبُونَ﴿٣٢

32Poate că Domnul nostru ne va da în schimb [ceva] mai bun decât ea! Noi dorim să ne apropiem de Domnul nostru!”

كَذَٰلِكَ ٱلۡعَذَابُۖ وَلَعَذَابُ ٱلۡأٓخِرَةِ أَكۡبَرُۚ لَوۡ كَانُواْ يَعۡلَمُونَ﴿٣٣

33Așa este chinul! Iar chinul din Lumea de Apoi va fi și mai mare! Dacă ei ar ști!

إِنَّ لِلۡمُتَّقِينَ عِندَ رَبِّهِمۡ جَنَّٰتِ ٱلنَّعِيمِ﴿٣٤

34Însă cei evlavioși au la Domnul lor Grădinile plăcerii.

أَفَنَجۡعَلُ ٱلۡمُسۡلِمِينَ كَٱلۡمُجۡرِمِينَ﴿٣٥

35Oare Noi îi tratăm pe cei supuși [lui Allah] la fel ca pe cei păcătoși?!

مَا لَكُمۡ كَيۡفَ تَحۡكُمُونَ﴿٣٦

36Ce-i cu voi? Cum judecați?

أَمۡ لَكُمۡ كِتَٰبٞ فِيهِ تَدۡرُسُونَ﴿٣٧

37Sau aveți voi o Carte din care învățați

إِنَّ لَكُمۡ فِيهِ لَمَا تَخَيَّرُونَ﴿٣٨

38Că veți avea tot ceea ce poftiți?

أَمۡ لَكُمۡ أَيۡمَٰنٌ عَلَيۡنَا بَٰلِغَةٌ إِلَىٰ يَوۡمِ ٱلۡقِيَٰمَةِ إِنَّ لَكُمۡ لَمَا تَحۡكُمُونَ﴿٣٩

39Sau ați luat de la Noi jurăminte până în Ziua Învierii, prin care Ne legăm să vă dăm ceea ce hotărâți?

سَلۡهُمۡ أَيُّهُم بِذَٰلِكَ زَعِيمٌ﴿٤٠

40Întreabă-i care dintre ei este pentru aceasta chezaș?

أَمۡ لَهُمۡ شُرَكَآءُ فَلۡيَأۡتُواْ بِشُرَكَآئِهِمۡ إِن كَانُواْ صَٰدِقِينَ﴿٤١

41Sau au ei asociați? Să-i aducă pe asociații lor, dacă ei sunt întru adevăr!

يَوۡمَ يُكۡشَفُ عَن سَاقٖ وَيُدۡعَوۡنَ إِلَى ٱلسُّجُودِ فَلَا يَسۡتَطِيعُونَ﴿٤٢

42Într-o Zi li se va descoperi lor Piciorul[7] și ei vor fi chemați la prosternare, însă nu vor putea.

خَٰشِعَةً أَبۡصَٰرُهُمۡ تَرۡهَقُهُمۡ ذِلَّةٞۖ وَقَدۡ كَانُواْ يُدۡعَوۡنَ إِلَى ٱلسُّجُودِ وَهُمۡ سَٰلِمُونَ﴿٤٣

43Plecați vor fi ochii lor și îi va acoperi umilința, pentru că ei au fost chemați la prosternare, când erau în pace![8]

فَذَرۡنِي وَمَن يُكَذِّبُ بِهَٰذَا ٱلۡحَدِيثِۖ سَنَسۡتَدۡرِجُهُم مِّنۡ حَيۡثُ لَا يَعۡلَمُونَ﴿٤٤

44Deci lasă-Mă pe Mine și pe cei ce socotesc mincinoasă această vestire! Noi îi vom trage pe ei treptat, de unde ei nici nu știu.

وَأُمۡلِي لَهُمۡۚ إِنَّ كَيۡدِي مَتِينٌ﴿٤٥

45Eu le dau lor un răgaz, însă Planul Meu este temeinic!

أَمۡ تَسۡـَٔلُهُمۡ أَجۡرٗا فَهُم مِّن مَّغۡرَمٖ مُّثۡقَلُونَ﴿٤٦

46Sau le ceri lor o răsplată și ei sunt împovărați de datorii?

أَمۡ عِندَهُمُ ٱلۡغَيۡبُ فَهُمۡ يَكۡتُبُونَ﴿٤٧

47Sau le știu ei pe cele nevăzute și [din ele] scriu ei?

فَٱصۡبِرۡ لِحُكۡمِ رَبِّكَ وَلَا تَكُن كَصَاحِبِ ٱلۡحُوتِ إِذۡ نَادَىٰ وَهُوَ مَكۡظُومٞ﴿٤٨

48Deci îndură cu răbdare hotărârea Domnului tău și nu fi ca tovarășul peștelui cel mare [Iona], care L-a chemat [pe Allah], când el era plin de mâhnire!

لَّوۡلَآ أَن تَدَٰرَكَهُۥ نِعۡمَةٞ مِّن رَّبِّهِۦ لَنُبِذَ بِٱلۡعَرَآءِ وَهُوَ مَذۡمُومٞ﴿٤٩

49Dacă nu l-ar fi ajuns pe el Îndurarea de la Domnul lui, ar fi fost el aruncat pe țărmul gol și ar fi fost acoperit de rușine.

فَٱجۡتَبَٰهُ رَبُّهُۥ فَجَعَلَهُۥ مِنَ ٱلصَّٰلِحِينَ﴿٥٠

50Însă l-a ales pe el Domnul său și l-a așezat pe el printre cei evlavioși.

وَإِن يَكَادُ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ لَيُزۡلِقُونَكَ بِأَبۡصَٰرِهِمۡ لَمَّا سَمِعُواْ ٱلذِّكۡرَ وَيَقُولُونَ إِنَّهُۥ لَمَجۡنُونٞ﴿٥١

51Cei care nu cred aproape că te doboară cu privirile lor, când aud Îndemnarea și ei spun: „El este smintit!”

وَمَا هُوَ إِلَّا ذِكۡرٞ لِّلۡعَٰلَمِينَ﴿٥٢

52Însă el nu este decât o Îndemnare pentru toate lumile!

RELATED SURAHS